Inventii de la Saab

1958: Centura de siguranta . Saab a fost primul producator de automobile care a introdus centura de siguranta in dotarea standard. Inca de la inceput, compania Saab a pus accent pe dezvoltarea componentelor de securitate, fie pe cont propriu sau in colaborare cu terti.

1963: Sistem de franare cu circuit dublu . Sistemul de franare impartit pe diagonala reduce riscul de pierdere a puterii de franare chiar si in cazul unei avarii de sistem.

1969: Faruri cu stingere si aprindere automata . Condusul cu farurile aprinse este o masura de siguranta dovedita. Sistemul de stingere si aprindere automata elimina riscul de descarcare accidentala a bateriei.

1969: Cheia de contact instalata intre scaunele din fata . Pozitionarea traditionala a cheii de contact poate cauza ranirea zonei genunchiului chiar si in cazul accidentelor usoare. Amplasarea acesteia intre scaune elimina acest risc. Mai mult, aceasta pozitionare este logica tinand cont de faptul ca este in apropierea schimbatorului de viteze si a franei de mana.

1970: Stergatoare pentru faruri . Ploaia si murdaria reduc cu pana la 90% luminozitatea farurilor. Solutia simpla oferita de Saab a fost instalarea unui sistem de spalare si stergere a acestora, sistem care mai tarziu a devenit obligatoriu prin lege in multe tari.

1971: Bara amortizanta . Masinile echipate cu bare de protectie obisnuite pot suferi avarii costisitoare chiar si la tamponari usoare. In schimb, barele de protectie amortizante protejeaza atat de eficient in cazul coliziunilor cu viteza de pana la 8km/h incat masinile nu necesita nici un fel de reparatii.

1971: Scaune incalzite electric . O imbunatatire majora in ceea ce priveste confortul. La inceput au fost proiectate din motive medicale deoarece statul pe scaun rece este nesanatos. Astazi, aceasta inovatie Saab face parte din dotarile standard ale celor mai multe autovehicule.

1972: Sistem de protectie in caz de coliziune laterala . Saab a fost primul producator de autovehicule care a folosit barele de protectie in usi pentru a mari siguranta in caz de impact lateral. In mod surprinzator, a fost si singura masina care oferea acest plus de siguranta multi ani de la aparitia lui.

1976: Catalizator in 3 cai . Pentru a se conforma reglementarilor riguroase in ceea ce priveste emisia de gaze, Saab a fost unul dintre primii constructori de masini care a folosit catalizatorul in 3 cai cu senzori Lambda. Astazi catalizatorul in 3 cai este dotare standard pentru toate masinile Saab, iar tehnicienii lucreaza continuu pentru a imbunatati pozitia Saab in acest domeniu.

1976: Tehnologia turbocharge . Saab a fost primul producator de automobile care a reusit sa produca un motor turbo suficient de fiabil pentru a fi folosit zi de zi. Alimentarea turbo a asigurat o marire a puterii si cuplului motorului fara a afecta greutatea, costul sau consumul acestuia.

1978: Coloana reglabila a volanului . Datorita design-ului Saab, coloana volanului nu patrunde in cabina soferului in cazul unui impact frontal. In comparatie cu alte design-uri similare, acesta are avantajul ca afecteaza capacitatea soferului de a vira nici dupa un accident.

1978: Filtrul de aer interior . Alergiile sunt o problema actuala, iar calitatea aerului este foarte importanta pentru oamenii care au astfel de afectiuni. Filtrul de aer electrostatic Saab elimina polenul si alte particule cu o marime mai mare de 0,004mm din aerul filtrat.

1980: Control automat al performantei (APC ) . Sistemul APC a fost dezvoltat in conditiile unei preocupari din ce in ce mai accentuate in ceea ce priveste mediul inconjurator. Acesta permite motorului sa foloseasca carburanti cu o cifra octanica inferioara fara a afecta eficienta sau durabilitatea lui. Acest lucru este posibil monitorizand procesul de combustie pentru a controla alimentarea turbo.

1981: Oglinda laterala cu doua campuri . Aceasta inovatie Saab elimina asa numitul punct mort. Simplu si necostisitor, acest sistem a devenit un standard.

1982: Placute de frana fara azbest . Saab a fost probabil primul producator care a utilizat materiale noi pentru a inlocui azbestul.

1985: Aprinderea directa . Folosind acest sistem, Saab a eliminat cablurile de aprindere si distribuitorul. Fiecare bujie are o bobina separata care produce 40000 volti. Rezultatul este o combustie mai buna si o imbunatatire a pornirii motorului la rece.

1991: Saab Trionic . Este o inovatie proprie Saab care constituie si in ziua de azi unul din cele mai performante sisteme de management al motorului. Acesta masoara parametrii care joaca un rol important in procesul de combustie. Informatiile astfel obtinute sunt folosite in controlul activ al alimentarii turbo, injectiei si aprinderii. De asemenea, sistemul masoara gradul de ionizare din interiorul cilindrilor in timpul rularii.

1991: Sistem turbo de presiune usoara . Saab a introdus acest sistem turbo pentru masinile mai putin performante. El ofera avantaje in ceea ce priveste optimizarea rularii si forta de depasire.

1991: Aer conditionat fara freon . In mod traditional, agentii de racire ai instalatiilor de aer conditionat au la baza freonul care are insa un efect nociv asupra mediului. La inceputul anilor ‘90 au aparut alternative la acest sistem, iar Saab a fost printre primele marci care le-a adoptat in standard.

1993: Scaunele sigure Saab . Acestea au fost lansate in ideea imbunatatirii protectiei interioare. Scopul a fost acela de a asigura interactiunea corecta intre elementele de siguranta ale masinii in asa fel incat sa se obtina un maxim de protectie a pasagerilor.

1993: Panel nocturn . Aceasta functie stinge aparatele de bord cu exceptia vitezometrului, reducand astfel riscul ca atentia soferului sa fie distrasa in timpul mersului. Elementele de bord se ilumineaza individual in momentul in care este necesara atentia soferului asupra unuia dintre ele. Acesta este un bun exmplu al mostenirii aeronautice Saab.

1995: Ecopower . Optimizarea motoarelor nu este focalizata exclusiv pe performanta. Puterea trebuie sa fie oricand disponibila, insa nu in detrimentul factorilor economici sau de protectie a mediului. Ecopower este termenul generic care descrie eforturile Saab in aceasta directie. Sistemul turbo, aprinderea, managementul motorului si catalizatorii nu sunt considerate elemente separate, ci sunt optimizate pentru a crea o sursa de putere armonioasa.

1996: Tetiere active Saab . Numarul leziunilor in zona gatului ar scadea in mod dramatic daca toate masinile ar avea tetiere cu forma si pozitionare corecta. Tocmai din acest motiv, Saab a dezvoltat sistemul de tetiere active. Acestea se aseaza automat in pozitia corecta in cazul unui impact din spate, controland miscarea capului si a vertebrelor.

1997: Sistem electronic de distributie a fortei de franare . Pentru a optimiza sistemul de franare, aceasta functie distribuie forta de franare intre rotile din fata si din spate ale masinii in functie de distributia greutatii din masina. Spre deosebire de sistemele de franare uzuale, mai prezinta avantajul de a nu diminua forta totala de franare.

1997: Scaune ventilate . Saab 9-5 a fost prima masina cu scaune ventilate. Ca un element complementar al aerului conditionat, acesta ofera un confort sporit.

1997: Sistemul ComSense . Saab a introdus un sistem care reduce riscul ca soferul sa fie distras intarziind apelurile telefonice daca acestea apar in momentul franarii sau al virajelor. Acest sistem permite concentrarea maxima a soferului atunci cand acesta efectueaza un viraj, o depasire sau se apropie de o intersectie.

2000: Compresia variabila Saab(SVC) - Saab a lansat odata cu acest sistem un concept cu totul nou. Sistemul SVC, datorita design-ului specific, ofera puterea unui motor de capacitate dubla insa pastreaza consumul la cote scazute. Motoarele SVC sunt motoare de 1.6L si produc 225 cp oferind un cuplu de 305 Nm.

2002: Sistemul ReAxs . Aparut odata cu lansarea modelului 9-3 sport sedan, acest sistem permite rotilor din sparte sa vireze usor asigurand o mai buna stabilitate a masinii in curbe.

2003: CargoSET . O functie aparuta la modelul 9-3 cabrio care foloseste spatiul lasat liber de soft-top cand acesta este ridicat ca si spatiu suplimentar pentru bagaje. Astfel porbagajul masinii ofera un volum de depozitare de 380L.